Iulia Elize - ”Cartea cu sirene sau ivirea Luanei”

Probabil, a scrie despre Sirene este nu un lucru ușor, trebuie să îți pui la lucru imaginația... Autoarea a căutat pe parcursul acestei cărți să o amplifice cât de mult, ieșindu-i pesemne o carte plină de autenticitate și de parfum, care cu siguranță va fi foarte apreciat de citutorii dornici să fie foarte surprinși...

Probabil a fi despre Sirene e ca și cum ți-ai pune la bătaie plusul de imaginație și de potențial foarte creativ... A fost un fel de provocare, această carte poate să surprindă! Este un fel de descoperire primă, mai înainte de ”Un vis cu sirene”, cea de-a doua variantă a acestei cărți, care este una parcă mai serioasă și mai sobră, mai pe tipic nu numai semiserios.

”Probabil a scrie despre Sirene nu este un lucru ușor. Nu a fost, deloc... Trebuie să ai un fel de imaginație nobilă, care să poți trage de sforile ei, ca și cum ai fi o păpușă, ca și cum și tu însăți ai fi înțeles o Sirenă, cu toate că Sirenele, după părerea mea, ar fi foarte greu de înțeles. Aceasta este prima mea carte, în care le-am folosit, atât imaginea, cât și mitul lor, încercând ”să îl realizez” imaginea. A realiza o imagine perfectă, cum este cea a Sirenelor, nu este foarte ușor... Implică resurse de imaginație și toată candoarea mea specifică, pentru că și eu sunt candidă... A fost greu, a fost și ușor, de pildă, dacă este să gândești poate precum un copil descrie o jucărie, una perfectă, atunci se poate scrie și despre Sirene, pentru că este frumos...” (autoare, Iulia Elize)

Ce face în apă o Sirenă, unde locuiește? ...Despre ea, se spune că stă gură-cască ore întregi, privind cum peștii intră și ies, pe ferestre... Dar ce mănâncă o Sirenă? Pește crud? De ce nu îl prăjește?

Ce gândește o Sirenă, pe unde pergrinează ea și ce este în capul ei foarte drăgălaș?
Putem înțelege și iubi toate reale/imaginare Sirenele?