Cum spuneam, recomand foarte mult, pentru frumusețea produsului, din două Volume, ca aceste două cărți să se achiziționeze, în mod cumulat. Sunt foarte mândră, de fapt, de aceste cărți, fiecare având peste 350 de pagini (359/372) și sunt ceea ce am eu mai bun, în materie de vers lung, combinat cu teatru (în versuri). Noțiunea de teatru în versuri este puțin exploatată în limba română, cărțile mele notamente au primit denumirea nouă de Teatru liric (teatru în versuri).
Noțiune de ”teatru liric” poate fi considerată un gen cu specificități...
Primele variante de teatru au existat în proiectul ”Baraca”, un tom deosebit, dar aici sunt/este vorba de zeci de piese de teatru (Aproximativ 20 și un pic de piese ample, pentru Volumul II, 15 pe Volumul I, care merită descoperite, fiecare în parte, desigur, pe fiecare Volum). Cu un total de 35 de piese în total pe cele două cărți foarte deosebite... Volumele, ambele, vin să confirme, încă o dată, că și pe teritoriul României, se poate scrie ”Teatru liric” sau ”Teatru în versuri”, cu specificități și de cea mai mare valoare. Temele alese sunt de dragoste și istorice... Sunt teme prezente în istoria României, ca sursă de inspirație particulară.
Recomandăm teatrul liric experților care sunt obișnuiți cu poezie cea mai de clasă, scrisă de Mihai Eminescu, aceste versuri urmând modelele versurilor Voiculesciene și după ”Scrisorile” lui Mihai Eminescu, scrise tot pe vers lung, de tip cu specificități eminesciene și cu măsură clasicizată, mult, de Vasile Voiculescu, în literatura română...
Cărțile sunt cu adevărat foarte valoroase pentru acela ce vrea să descopere o tehnică de foarte bună calitate în versificație, chiar și numai în tipologia istorică sau de dragoste, unde fiecare piesă de teatru poate impresiona foarte mult...
1.a. Laura Medeea Andreica - ”Teatru liric - Teatru în versuri”, Vol. I. - Vol. I., Teatru liric - 359 de pagini
1.b. Laura Medeea Andreica - Teatru în versurl”, Vol. II. - Vol. II., Teatru liric - 372 de pagini
”Dacă îl înțelegi pe Mihai Eminescu, atunci vei înțelege și teatrul meu liric!”, Autoarea teatrului liric, Iulia Elize (sau Laura Medeea Andreica, de fapt. Un al doilea pseudonim ales ”pentru că i se adunaseră prea multe cărți, parcă...”) Dar, poate, parcă, mult, reprezintă cărți de valoare... Versul este alexandrin sau voiculescian, după regulile (foarte stricte) de concepere...”